Sfantul Vasile cel Mare este sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 1/14 ianuarie
si pe 30 ianuarie/12 februarie alaturi de Sfintii Grigorie Teologul si Ioan
Gura de Aur. S-a nascut in anul 330, in Capadocia, intr-o familie numeroasa. A
avut patru surori si patru frati. Cinci din cei noua au devenit sfinti in
calendarul Bisericii Ortodoxe, alaturi de parintii lor, Vasilie, Emilia si
Macrina cea Batrana, bunica Sfantului Vasile. Doi dintre fratii sai au ajuns
episcopi: Grigorie de Nyssa si Petru II de Sebaste, iar sora sa, Sfanta Macrina
cea Tanara, a ajuns un model de viata ascetica.
Temelia educatiei sale este
pusa de tatal sau, Vasile, profesor de retorica la Neocezareea in Pont, fiu al
Sfintei Macrina cea Batrana si elev al Sfantului Grigorie Facatorul de Minuni.
A studiat la Cezareea Capadociei, la Constantinopol si Atena, insusindu-si tot
ceea ce era mai bun din cultura pagana. In anul 356 revine in tara si devine
profesor de retorica.
Peste
ceva timp paraseste cariera de profesor si intra in monahism. Prima forma de
monahism pe care Sfantul Vasile a studiat-o a fost cea urmata de ucenicii
episcopului Eustatiu de Sevasta, insa, nu s-a regasit in monahismul predicat de
acesta.
Calatoreste pentru cunoasterea monahismului in Siria, Palestina, Egipt si
Mesopotamia. Planul de organizare a vietii monahale l-a alcatuit dupa anii
petrecuti alaturi de ucenicii Sfantului Pahomie cel Mare si de anahoretii care
traiau dupa regulile Sfantului Antonie cel Mare. Acest plan a fost pus in
practica la Annesi, un vechi domeniu al familiei sale, din vecinatatea raul
Iris. Viata ascetica de la Annesi se schimba dupa venirea in acel loc a Sfantului
Grigorie de Nazianz. Se construiesc noi chili, iar munca este impletita cu
studiul si rugaciunea.
A scris Regulile vietii
monahale si a pus bazele Filocaliei cu Sfantul Grigorie. Regulile monahale ale
Sfantului Vasile au ramas in Biserica de Rasarit temelia organizarii vietii
manastiresti. In Apus, ele au circulat in traducerea facuta de Rufin de
Aquileia si au fost cunoscute de Sfantul Cassian si Sfantul Benedict,
legiuitori monahali apuseni.
Desi Sfantul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai mari organizatori ai
monahismului, el nu a dispretuit familia si casatoria, caci spune:
"Dumnezeu, Care poarta grija de mantuirea noastra, a impartit viata
oamenilor in doua feluri de vietuire, adica in viata de casatorie si in cea de
feciorie, asa incat cel care nu poate sa duca lupta fecioriei sa-si ia femeie
(sotie) legiuita, cunoscand ca i se va cere fagaduinta de infranare, sfintenie
si asemanare cu sfintii care au avut sotie si au crescut fii".
Sfantul Vasile cel Mare a
luptat impotriva pnevmatomahilor, a celor care negau dumnezeirea Sfantului Duh.
A argumentat pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii ca Duhul Sfant
este de o fiinta cu Tatal si cu Fiul.
Pana la Sfantul Vasile cel Mare, termenii ousia si hypostasis erau socotiti
sinonimi, iar aceasta abordare provoca neintelegeri si controverse. Sfantul
Vasile cel Mare a insistat asupra individualizarii termenilor: o singura usie
si trei ipostase (in Dumnezeu exista o singura usie si trei ipostasuri).
Sfantul Vasile cel Mare a fost un practicant prin excelenta a
milosteniei. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales in
asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamant a fost
construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei infometati si
abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala isi avea
rezervata cladirea si personalul necesar pentru ingrijire.
Sfantul Vasile cel Mare a trecut la cele vesnice pe 1/14 ianuarie 379.
Una din capodoperele Sfantului Vasile cel Mare este Liturghia care ii poarta
numele.
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se oficia in Biserica Ortodoxa tot timpul,
dar odată cu apariţia Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur, aceasta se
savarseste de zece ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in
joia si sambata din Saptamana Patimilor, in ajunul Craciunului si Bobotezei si,
desigur, in sarbatoarea care ii este dedicata in ziua de 1/14 ianuarie.
Semnificatia numelui Vasile
Numele Vasile, foarte raspandit in toata lumea crestina, provine din grecescul
basileios, care la randul lui sta in legatura cu basileos, "rege",
"imparat", "bazileu". Latinii l-au redat prin Basilius. La
noi astazi e curenta forma Vasile (la vechiul Vasilie pare sa fi renuntat chiar
si conservatoarea limba bisericeasca), cu prescurtarea populara Sile. Feminine
ca Vasila sau Vasilca se intalnesc astazi destul de rar, fiindu-le preferat mai
gratiosul Vasilica. Diminutivele mai frecvente sunt Vasilica si Sica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu