luni, 20 mai 2013

ABSENȚA HARULUI DUMNEZEIESC SAU IPOCRICITATEA NOASTRĂ

 Fiecăruia dintre noi ne place viața atunci cănd totul merge ca pe unt, când prin puținul nostru efort dobândim o mulțime de lucruri și prin asta vine și mândriea noastră, ASTA EU AM FĂCUT.
   Unii pot spune că au noroc, alții că au muncit. Și unii și alții au dreptate într-o anumită măsură. 
   Când omul intră în comuniune cu Dumnezeu prin Sfintele Taine, el simte prezența harului în el și totodată și lucrarea lui. Simți cum prin puținul nostru efort și atingerea minții noastre de a lua o decizie sau alta corectă. Păcatul poate fi un element care ne lipsește de har, dar nu e doar aceasta. Odată ce omul este călăuzit de har el crește duhovnicește, dar totodată și prinde niște lucruri care deja singur ar trebui să le dezvolte, cum ar fi cu copilul mic care se teme să meargă, dar susținut de părinți el face primii pași și pentru a vedea rezultatul părintele îi dă drumul să vadă dacă singur va merge mai departe. Așa și Dumnezeu ne călăuzește cu harul Său, dar vine momentul când el dorește să vadă cu ce am rămas noi, dă libertate diavolului să ne ispitească și mai tare în lucrarea noastră să vadă credința noastră în Dumnezeu și nepoticnirea noastră la pietricica cea mai mică care ne apare în cale.
   Așa putem vorbi și despre unii oameni, tineri, clase sociale, care tottimpul așteaptă să fie călăuziți, finanțați, ajutați de cineva, fără ca ei să depună un mic efort, iar atunci când ceva se întâmplă ne supărăm pe cel care ne-a călăuzit găsind mulți spini pe care îi punem pe cap ca în final noi să rămânem curați. De aceea acum avem tineri iresponsabili și viitor închis. Creștem un neam, un viitor fără responsabilități. Dacă cu 10-15 ani în urmă copii ajutau părinții prin gospodărie acum avem zombi de calculator și jocuri online. Prin școli profesorii nu pot da o educație normală școlerilor că ei au niște drepturi, dar nu se regăsește prin ele și dreptul de a învăța.
   Poate întro măsură oarecare harul lui Dumnezeu lipsește din noi prin mediocritatea noastră, dar trebuie să lăsam ipocricitatea din noi, să fim cinstiți unul față de altul ca să arătăm Domnului că în lipsa Lui putem lua și noi decizii și fapte care ne apropie de El, dar nu ne depărtează.

Preot Vadim Corostinschi

5 comentarii:

  1. spuper

    Astai despre noi o mare parte

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  3. dacă vă regăsiți înseamnă că e și despre voi! despre fiecare care....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu comentez aici, ceea ce am comentat mai sus și pe odno

      Ștergere