marți, 11 decembrie 2012

Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat


   În fiecare an, la 30 noiembrie / 13 decembrie, Biserica face pomenirea Sfântului Apostol Andrei. Este numit şi "Cel întai chemat", întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Sfântul Apostol Andrei a fost fiul lui Iona şi fratele lui Simon Petru. Evanghelia după Ioan menţionează că înainte de a deveni ucenic al lui Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezătorul (Ioan. I, 35-40). Devine ucenicul lui Iisus, în urma mărturiei Sf. Ioan Botezătorul: "Iată, Mielul Domnului".


   Fiind evreu, nu se poate afirma cu certitudine dacă Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească). Nu se ştie însă cu ce ocazie a fost botezat sau care era numele sau evreiesc. Există şi unele mărturii conform cărora numele grecesc Andrei era destul de comun printre evrei încă din sec. II-III d.Hr.

   Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: "Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El" (Matei 4, 18-20 şi Marcu 1, 16-18).

   În sfintele Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a inştiinţat pe Mântuitorul câ acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oară,   după învierea lui Lazăr când, împreuna cu Filip, au inştiinţat pe Domnul că nişte elini (greci), veniti în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-L vadă (Ioan 12, 20-22).                                        

   Potrivit tradiţiei şi celor scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri   creştine,  Sfântul Apostol  Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul   dintre Dunăre şi Marea Neagră - cunoscut pe atunci sub  numele de Scythia (Sciţia), dar şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre. Dar până a ajunge aici, el a predicat în Asia Mică, de unde s-a îndreptat spre teritoriile amintite de la Dunăre şi Marea Neagră.

   În Istoria bisericească a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (+ 339/340) scrie: "Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă în Partia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia...".

   Tradiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluată mai târziu şi de alţi scriitori bisericeşti. Astfel, călugărul Epifanie, în secolul VIII, în Viaţa Sfântului Apostol Andrei scria că între popoarele evanghelizate de el se numărau şi sciţii. În aşa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza că acest apostol "a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia". Mult mai târziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria că Sfântul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galaţia şi Bitinia) "în pustiurile scitice", care puteau fi situate fie în Sciţia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Sciţia Mică sau Dacia Pontică, locuită de greci, romani şi geto-daci.

   Potrivit unui act martiric a cărui autenticitate este însă contestată, Sf. Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras. El a fost răstignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stâlp (nu crucificat). Deşi tradiţia vorbeşte de o cruce în formă de X, această variantă este relativ târzie (sec. al XIV-lea). Petru Hrisologul aminteşte că a fost răstignit pe un copac. Nu se cunoaşte nici data martiriului său, care se pare că a avut loc fie în timpul lui Nero (64-67), fie în timpul lui Domitian (81-96). Moaştele Sfântului Andrei au fost aduse la Constantinopol şi aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli în anul 357. În timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moaştele în Italia, în catedrala din Amalfi. În 1462, în timpul papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei a fost dus la Roma, şi de aici a revenit în Patras.










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu