Pastorala Prea Sfinţitului Marchel la Naşterea Domnului 2013

Iubiţi întru Hristos fraţi şi surori !

            În strălucita zi a Naşterii Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, Vă adresăm, stimaţi creştini, cele mai sincere felicitări, prilejuite de această pînă la ceruri înălţătoare sărbătoare.

Acest eveniment de cea mai nobilă semnificaţie mîntuitoare aduce omenirii prilej de bucurie şi speranţă iată de mai bine de două mii de ani. Numărătoarea anilor erei creştine începe tocmai de la el. Tot de la acest unic eveniment începe şi răscumpărarea neamului omenesc de sub apăsătorul jug al nedreptăţii. Numai dragostea nemărginită a lui Dumnezeu (In. 3,16) faţă de omul căzut, L-a făcut pe Cel fără de început, pe Cel nestrîmtorat nici în spaţiu, nici în timp să se îmbrace în tina omenească. În lumea întunecată de păcat a răsărit lumina mîntuitoare. În locul profundei mîhniri şi deznădejdi ce pusese stăpînire peste toţi şi peste toate, a venit prilej de bucurie şi de prăznuire:

HRISTOS SE NAŞTE – SLĂVIŢI-L!

            Întunecoasa peşteră a Betleemului unde s-a născut Hristos-Mîntuitorul lumii este nu doar adăpost pentru Fecioara Maria. Acest loc reprezintă starea jalnică în care zăcea omenirea. Dumnezeu Cel necuprins îmbracă firea omenească, coboară din slăvile înalte ale cerului şi întinde mîna omului căzut. Cuvîntul de încurajare al Mîntuitorului: „Eu sînt cu voi în toate zilele pînă la sfîrşitul veacului” (Mt. 28, 20) este toiagul de sprijin al creştinului, toiag al bunătăţii şi curăţeniei sufleteşti, fără de care riscăm din nou să alunecăm în prăpastia întunericului şi fărădelegilor. Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos a fost marcată de idealul Lui cel sfînt. Valorile morale şi creştineşti ce-I caracterizează firea reprezintă temelia convieţuirii noastre paşnice pe acest pămînt: „Intru aceasta vor cunoaşte toţi că sînteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (In. 13, 35). Respectarea de către noi a Legii lui Hristos scoate la iveală măsura recunoştinţei omului faţă de Cel ce L-a mîntuit: „Dacă mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu” (In. 14, 23). E de mare folos să ne ducem traiul în deplină armonie cu voinţa Domnului. Căci El este Cel care ne iubeşte cu adevărat şi ne doreşte tot binele. De-aceea şi s-a grăbit să vină la noi. De-aceea şi s-a întrupat: „Cine are urechi de auzit să audă” (Mt. 11, 15): „Eu sînt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decît prin Mine” (In. 14, 6); „Prin Mine, de va intra cineva, se va mîntui… şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla” (In. 10, 9). Din peştera Betleemului a răsărit lumină mare ce-şi cerne razele peste toată fiinţa venită în această lume. De ea s-au călăuzit generaţii. Ea risipeşte negura necredinţei.. Această lumină izbăvitoare înnobilează de veacuri poporul moldovenesc, inspirîndu-l la trăire creştinească. Valoarea ei nu poate fi contestată, şi nici nu trebuieşte subapreciată, pentru că poartă mesajul veşniciei. Deschide-ţi, frate al meu creştin, inima şi primeşte-L pe Hristos în viaţa ta, că este bun şi blînd. Aurul, smirna şi tămîia faptelor tale cele vrednice să fie recunoştinţa ta faţă de Cel care-ţi luminează calea vieţii. Contribuie prin faptele tale, pentru că ştiu că poţi,  la răspîndirea bunătăţii şi blîndeţii Lui – numai aşa vom dovedi că sîntem creştini. Numai aşa îl vom dobîndi şi îl vom păstra pe Hristos în viaţa noastră. După proclamarea Independenţei R. Moldova, se încearcă să se predea tot mai responsabil în şcoli disciplina Religia. În acest sens, preoţimea Eparhiei de Bălţi şi Făleşti au asigurat şcolile cu o parte din manualele necesare pentru asigurarea studierii acestui obiect. La centrul eparhial, are loc instruirea cadrelor didactice, care în modul cel mai responsabil s-au angajat să aducă veşnica Învăţătură a lui Dumnezeu în conştiinţa elevilor. Credem că această muncă a noastră comună este un vrednic dar închinat Pruncului-Hristos. Vizitînd mai multe parohii din Eparhie, am avut prilejul să discut cu oameni de diferite vîrste. Smeriţi din fire, modeşti la vorbă, evlavioşi la suflet şi la chip, ei îşi doresc cu toată tăria păstrarea tezaurului nostru duhovnicesc:  credinţa întru Domnul neîntinată, obiceiurile creştineşti, valorile noastre morale nezdruncinate – toate moştenite de la străbuni şi păstrate cu adîncă smerenie. E cu totul de neînţeles şi regretabil faptul că această dorinţă sinceră a maselor largi rămâne neauzită de către conducătorii ţării noastre, cînd noi de atîtea ori în ultimii ani am glăsuit-o şi chiar am strigat-o cu disperată îngrijorare? Oare să se fi deschis între biserică şi dînşii o prăpastie? Nu! Şi nu ne-o dorim! Dacă ne ameninţă acest pericol, să-l ocolim prin post şi rugăciune. E momentul să ne apropiem sufleteşte de nou-născutul Hristos şi să-I cerem ajutorul. Numai prin El vom ţine piept încercărilor vieţii, care sînt multe şi întortocheate, pentru că zilele [pe care le trăim] sînt rele (Ef. 5,16). Viaţa şi activitatea Sf. Biserici în ţara noastră, pe parcursul ultimilor ani, sînt departe a fi liniştite. Noile „valori”, trîmbiţate cu mult patos democratic şi european, ce n-au nimic comun cu valorile creştineşti se vor cu de-a sila puse la temelia trăirii noastre duhovniceşti. Această insistenţă impardonabilă trezeşte în sufletele creştinilor nelinişte. Ce ne rămîne de făcut? Pentru depăşirea acestei crize (putem oare s-o numim altfel?), e absolut nevoie să păstrăm unitatea bisericească. Să ne consolidăm în jurul BOM şi să ridicăm nivelul duhovnicesc al vieţii noastre. În astfel de situaţii, salvarea ne poate veni prin Învăţătura lui Hristos, prin respectarea poruncilor Lui. E necesar, fraţi creştini, să conştientizăm situaţia mai mult decît îngrijorătoare care continuă să ne afecteze şi să depunem maximum de efort întru revenirea la normalitate, la ceea ce numim unitatea bisericească şi păstrarea valorilor duhovniceşti. Rog pe Bunul nostru Dumnezeu să binecuvînteze ţara noatră R. Moldova şi poporul ei binecredincios. Fie ca Hristos, Cel care vine întru mîntuirea noastră, să ne ajute în toate şi, în primul rînd, în păstrarea valorilor şi tradiţiilor creştineşti, căci ele formează temelia cumsecădeniei noastre din totdeauna.  

+Marchel

                                                         EPISCOP DE BĂLŢI ŞI FĂLEŞTI   NAŞTEREA DOMNULUI mun. Bălţi, 2012/2013